În Italia, un scurtmetraj animat a făcut o premieră revoluționară integrând traducerea în limbaj mimico-gestual pentru persoanele cu deficiențe de auz. Animația de șase minute, numită „Bungee Shopping”, nu este doar remarcabilă pentru prezența vocii actorului de renume Johnny Depp, ci și mai ales pentru introducerea unui avatar animat în colțul din stânga jos care traduce întregul dialog în limbajul mimico-gestual.
Acest concept inovator este creația lui Giacomo Rosini, un cercetător de la Harvard care a recunoscut necesitatea de a îmbunătăți experiența de vizionare a filmelor pentru comunitatea surdă. Asistat de Ugo di Tullio, un profesor de la Universitatea din Pisa, și de interpretul de limbaj mimico-gestual Dr. Antonella Zaccaria, viziunea lui Rosini a prins contur treptat.
Dezvoltat de Arte Video și produs de Short Art Media, o filială a ILBE, condusă în colaborare de Andrea Iervolino și Monika Bacardi, acest proiect pionier nu numai că sprijină includerea publicului surd în consumul de filme, ci marchează și o eră în care inteligența artificială ar putea automatiza astfel de traduceri pentru orice film.
Explicând importanța acestei inițiative, Ugo di Tullio a subliniat cum subtitrările nu reușesc să transmită adâncimea emoțională a dialogului, o lacună pe care limbajul mimico-gestual o poate acoperi. Entuziasmul pentru această inițiativă este împărtășit de producătorii Iervolino și Bacardi, iar aceștia anticipează că acest model va fi adoptat pe scară largă în diverse mijloace vizuale, îmbunătățind accesibilitatea și plăcerea pentru vizionatorii care se bazează pe limbajul mimico-gestual.
Crearea unui scurtmetraj animat cu traducere integrată în limbajul mimico-gestual reprezintă un pas semnificativ în facilitarea accesului comunității surde și a celor cu deficiențe de auz la media vizuală. Iată câteva fapte, întrebări și considerații relevante despre subiect:
Fapte:
– Limbajele mimico-gestuale, la fel ca limbile vorbite, variază în funcție de țară și regiune. De exemplu, Limbajul American de Semne (ASL) este diferit de Limbajul Britanic de Semne (BSL) sau de Limbajul Italian de Semne (LIS).
– Sunt milioane de persoane la nivel mondial care sunt surde sau au deficiențe de auz și se bazează pe limbajul mimico-gestual ca principal mijloc de comunicare.
– Avatarul animat folosit în „Bungee Shopping” reprezintă o abordare inedită a interpretării în timp real a limbajului mimico-gestual în contextul unui film.
Întrebări cheie și răspunsuri:
– Ce l-a inspirat pe Giacomo Rosini să dezvolte acest concept? Giacomo Rosini a recunoscut că experiența actuală de vizionare a filmelor pentru publicul surd era insuficientă și și-a propus să îmbunătățească plăcerea și accesibilitatea acestora la filme.
– Cum ar putea contribui inteligența artificială la traducerea limbajului mimico-gestual în filme în viitor? Utilizarea inteligenței artificiale pentru traducerea automată a limbajului mimico-gestual are potențialul de a face mai rapidă și mai rentabilă producerea versiunilor în limbaj mimico-gestual ale filmelor, conducând la o mai mare incluziune.
Provocări și controverse:
– Dezvoltarea avatarilor de limbaj mimico-gestual preciși și expresivi cu ajutorul inteligenței artificiale ar putea fi dificilă datorită naturii subtile și nuanțate a limbajelor mimico-gestuale.
– Există o dezbatere în jurul autenticității și eficacității traducătorilor artificiali de limbaj mimico-gestual în comparație cu interpreții umani.
– Asigurarea faptului că traducerile avatarului sunt cultural și contextual adecvate pentru diferitele limbaje mimico-gestuale ar putea fi complexă.
Avantaje:
– Creșterea accesibilității pentru vizionatorii surzi și cu deficiențe de auz îmbunătățește experiența lor de vizionare a filmelor.
– Încurajarea incluziunii și a conștientizării comunității surde în industria de divertisment.
– Potențialul de a aplica conceptul la o gamă largă de media vizuale, inclusiv emisiuni de televiziune și videoclipuri online.
Dezavantaje:
– Costul și efortul asociate producerii traducerilor animate în limbajul mimico-gestual ar putea reprezenta o barieră pentru unii creatori de conținut.
– S-ar putea întâmpina rezistență din partea tradiționaliștilor care preferă interpreții umani sau care văd această tehnologie ca o înlocuire în loc de o îmbunătățire.
Dacă sunteți interesat să aflați mai multe despre crearea de conținut accesibil sau despre avansarea incluziunii în divertisment, vizitați site-urile oficiale ale organizațiilor care lucrează pentru îmbunătățirea accesibilității media:
– Federația Mondială a Surzilor la wfdeaf.org
– Asociația Națională a Surzilor la nad.org