Voci din industria de divertisment îndeamnă la protecții legale împotriva asemănărilor generate de AI
Urmărind recrearea uluitor de realistă a vocii actriței Scarlett Johansson prin tehnologia AI, a existat o creștere în cererea pentru măsuri legale care să guverneze folosirea acelor deepfakes. În urma acestor preocupări, membri proeminenți din sectorul de AI recomandă ca Congresul să adopte legi specifice pentru a proteja indivizii de imposturile digitale neautorizate.
O voce semnificativă în această inițiativă este BSA Software Alliance, care includ entități influente precum Microsoft, un investitor substanțial în OpenAI. Recent, au exprimat o poziție oficială susținând un drept consacrat în mod legal care ar împiedica exploatarea dublurilor digitale fără consimțământ, subliniind importanța protejării numelui, vocii și asemănării unui artist de distribuțiile de contrafaceri nedistinse.
Pe măsură ce diverse propuneri de reglementare a AI trec prin Congres, urgența acțiunilor legislative este palpabilă. Sindicatul Actorilor de la Ecran și Federația Americană a Artiștilor de la Televiziune și Radio (SAG-AFTRA) susțin „Actul No Fakes”, pledând pentru interzicerea creării sau distribuirii unor astfel de falsuri digitale fără permisiune. Senatorul din Delaware, Chris Coons, co-sponsor, se pregătește să introducă în curând un proiect de lege rafinat.
Sugestiile BSA însă tind către o cale legislativă concentrată care facilitează eliminarea unui astfel de conținut. În plus, susțin excluderea furnizorilor de servicii de a fi trași la răspundere pentru acțiunile utilizatorilor, propunând în același timp o interdicție a instrumentelor concepute în principal pentru generarea deepfakelor ilegale, cu condiția să nu interfereze cu aplicațiile pozitive ale AI.
Peisajul legislativ la nivel de state a început să evolueze, cu Tennessee adoptând „Legea ELVIS” care descurajează clonarea neautorizată a vocii, alăturată de alte state care iau în considerare măsuri similare. Cu toate acestea, entități precum Asociația Producătorilor de Film avertizează asupra posibilelor implicări asupra drepturilor de liberă exprimare.
Cu amenințarea replicilor digitale problematice planând, mesajul unitar al actorilor din industrie către legislatori este clar: Stabilirea unei linii directoare federale consistente este esențială atât pentru protejarea identităților individuale, cât și pentru prosperarea inovațiilor creative.
Întrebări și Răspunsuri Importante:
1. Ce este un “deepfake”?
Un deepfake este un videoclip, o imagine sau o înregistrare audio generate de inteligență artificială care par realiste, dar sunt manipulate pentru a arăta pe cineva spunând sau făcând ceva ce nu au spus sau făcut în realitate.
2. De ce este necesară legislația pentru AI și deepfake-uri?
Legislația este necesară pentru a proteja indivizii de utilizarea neautorizată a asemănărilor lor, a preveni răspândirea dezinformării și a proteja libertatea de exprimare echilibrând-o cu confidențialitatea și drepturile personale.
3. Ce provocări sunt asociate cu legislația pe deepfake-uri?
Provocările cheie includ definirea standardelor legale pentru consimțământ, abordarea vitezei dezvoltării tehnologice, asigurarea că legile nu împiedică inovația sau nu încalcă libertatea de exprimare și stabilirea unor mecanisme eficiente de aplicare a acestor legi.
Provocări cheie și Controverse:
– Definirea Consimțământului: Crearea legilor care detaliază modul și momentul în care trebuie obținut consimțământul pentru utilizarea asemănării unei persoane poate fi complexă. Există zone incerte precum satira, parodia și excepțiile de interes public care trebuie să fie clar definite.
– Aplicarea Legii: Identificarea și trimiterea în judecată a infractorilor poate fi dificilă, mai ales pentru că internetul nu are granițe și deepfake-urile pot fi create și diseminate din orice colț al lumii.
– Echilibrarea Inovației și Reglementării: Există teama că prea multă reglementare ar putea împiedica dezvoltarea tehnologiilor AI care au utilizări benefice.
– Implicațiile pentru Libertatea de Expresie: Legislația trebuie să ia în considerare cu atenție drepturile din Primul Amendament pentru a asigura că protecțiile legale împotriva deepfake-urilor nu devin instrumente de cenzură.
Avantaje și Dezavantaje:
Avantaje:
– Protejează drepturile individuale asupra imaginii și vocii lor.
– Își propune să prevină răspândirea dezinformării.
– Încurajează inovația responsabilă în tehnologia AI.
Dezavantaje:
– Ar putea afecta exprimarea creativă și libertatea de exprimare.
– Ar putea fi dificil de aplicat la nivel internațional.
– Există riscul de a deveni rapid învechit din cauza ritmului rapid al schimbărilor tehnologice.
În cele din urmă, pentru cititorii care doresc mai multe insight-uri despre AI și subiecte conexe, iată câteva organizații de încredere și site-uri pe care le puteți vizita:
– BSA Software Alliance
– Microsoft
– OpenAI
– Sindicatul Actorilor de la Ecran și Federația Americană a Artiștilor de la Televiziune și Radio (SAG-AFTRA)
– Asociația Producătorilor de Film
The source of the article is from the blog myshopsguide.com