Uniunea Europeană a atins un moment semnificativ prin aprobarea formală a unei noi reglementări privind inteligența artificială de către toate cele 27 de state membre la întâlnirea Consiliului UE de marți. Legislația, considerată ca fiind prima de acest gen la nivel global, este concepută pentru a aborda provocările tehnologice prezentate de inteligența artificială, în timp ce deblochează beneficiile potențiale pentru societăți și economii.
După deliberări intense, în care aspecte precum tehnologia de recunoaștere facială au fost intens dezbătute, s-au pus acum în aplicare prevederi. Forțele de ordine din UE pot utiliza pe scară largă recunoașterea facială atunci când există suspiciune rezonabilă de activitate criminală. Cu toate acestea, utilizarea în timp real a acestei tehnologii în spațiile publice este strict rezervată prevenirii actelor teroriste și localizării suspecților implicați în infracțiuni deosebit de grave.
De asemenea, în viitor, orice material generat de inteligența artificială, inclusiv imagini, audio și text, trebuie să fie etichetat clar. Această regulă își propune să împiedice răspândirea știrilor false și a dezinformării prin „deepfakes”.
Comparativ cu abordarea voluntară a Americii în ceea ce privește guvernarea inteligenței artificiale, legislația UE prezintă un cadru mai riguros. Prin abordarea utilizării inteligenței artificiale încă de la începutul acesteia, legislatorii UE anticipează că riscurile potențiale pot fi gestionate mai bine, iar un standard de reglementare internațional pentru inteligența artificială poate fi conturat.
Sistemele AI cu risc ridicat vor trebui acum să îndeplinească mai multe criterii înainte de a intra pe piața UE, inclusiv transparență, acuratețe, securitate cibernetică și standarde de calitate.
Cu toate acestea, aplicațiile generale de inteligență artificială se confruntă cu cerințe mai puțin stricte. Această nouă lege urmează să intre în vigoare în 2026, cu interdicții pentru anumite tipuri de sisteme AI, cum ar fi cele pentru scorul social și poliția predictivă, care urmează să fie implementate în doar șase luni.
Între timp, Norvegia își accelerează adoptarea reglementărilor privind AI ale UE. Karianne Tung, ministrul digitalizării, a promis o implementare rapidă, declarând că un grup de lucru dedicat se concentrează asupra integrării rapide a Actului privind AI al UE în legislația norvegiană.
Întrebări cheie și răspunsuri:
– Care este scopul noilor reglementări privind inteligența artificială ale UE?
Noile reglementări privind inteligența artificială își propun să asigure că tehnologiile AI sunt utilizate într-un mod sigur și respectă drepturile omului, abordând riscurile potențiale și stabilind standarde de transparență, acuratețe, securitate cibernetică și calitate pentru sistemele AI cu risc ridicat.
– Cum vor afecta noile reglementări privind AI utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială în UE?
Agenciile de aplicare a legii vor putea utiliza tehnologia de recunoaștere facială cu suspiciune rezonabilă de activitate criminală, dar utilizarea în timp real în spațiile publice este strict limitată pentru prevenirea actelor teroriste și găsirea suspecților implicați în infracțiuni grave.
– Care sunt implicatiile pentru conținutul AI, cum ar fi deepfakes?
Orice material generat de AI, inclusiv deepfakes, trebuie etichetat clar pentru a preveni răspândirea dezinformării și a știrilor false.
– Cum se compară abordarea UE privind reglementarea AI cu cea a Americii?
Abordarea UE este mai riguroasă, concentrându-se pe gestionarea riscurilor de la început, în contradicție cu abordarea mai voluntară a Americii în ceea ce privește guvernarea AI.
– Când vor intra în vigoare noile reglementări privind AI ale UE?
Legea urmează să fie pusă în aplicare în 2026, cu anumite interdicții, cum ar fi cele privind sistemele de scor social și poliția predictivă, care încep după doar șase luni de la adoptarea legislației.
Provocări și controverse cheie:
Dezvoltarea reglementărilor corecte și eficiente pentru AI este plină de provocări și controverse, inclusiv:
– Îngrijorări legate de confidențialitate: Utilizarea AI, în special în tehnologiile de supraveghere precum recunoașterea facială, ridică preocupări semnificative legate de confidențialitate, care ar putea intra în conflict cu libertățile personale.
– Impact economic: Reglementările mai stricte ar putea afecta inovația și competitivitatea, pe măsură ce companiile se confruntă cu mai multe obstacole în aducerea de noi tehnologii pe piață.
– Standarde internaționale: Tentativa UE de a stabili standarde reglementare internaționale pentru AI s-ar putea să nu fie ușor acceptată la nivel global, deoarece diferite regiuni și țări ar putea urma propriile abordări.
– Implementare: Supravegherea conformității și impunerea gamei vaste de cerințe din legislație ar putea fi dificilă, în special deoarece sistemele AI pot fi complexe și opace.
Avantaje și dezavantaje:
– Avantaje:
– Creșterea încrederii și siguranței în sistemele AI.
– Protecție împotriva unei utilizări eronate a AI și discriminării de către algoritmi.
– Promovarea dezvoltării și inovației etice ale AI.
– Dezavantaje:
– Posibilitatea de a împiedica inovația tehnologică din cauza sarcinilor reglementare.
– Provocări în adoptarea și impunerea unor standarde uniforme în toate statele membre UE.
– Riscul de a intra în conflict cu parteneri internaționali care au cadre legislative diferite.
Pentru mai multe informații despre Uniunea Europeană și politicile sale, vizitați site-ul oficial al UE la Europa.eu. Dacă sunteți interesat de mai multe detalii despre politicile digitale ale Norvegiei și anunțurile oficiale, site-urile guvernamentale din Norvegia sunt o resursă potrivită, deși legături directe către acele subpagini specifice și anunțuri nu au fost incluse aici.