Investiția semnificativă a Văii Silicon în tehnologia AI generativă nu a reușit să-și justifice utilitatea potențială, în ciuda scepticismului tot mai mare din partea experților din industrie și a coloaniștilor deopotrivă. În ciuda agitației constante din știri și a creșterii prețurilor la acțiuni asociate cu companiile legate de progresele în AI, precum chatbot-urile și generatorii de imagini, motivele care conduc la adoptarea extinsă a acestor instrumente AI rămân ambigu.
Un trend se conturează în care utilizarea AI generative este văzută ca inevitabilă, determinând mulți să se alăture fără a înțelege pe deplin substanța din spatele tehnologiei sau aplicațiile sale practice. Unii pun acum sub semnul întrebării beneficiile tangibile ale acestor inovații în locurile de muncă și viața de zi cu zi.
Comentariile recente ale lui Ezra Klein, un colunist pentru The New York Times, într-un podcast, au transmis o experiență mixtă cu AI, citând atât uimirea, cât și dezamăgirea. Klein a exprimat nesiguranța cu privire la modul în care AI ar trebui să se integreze în viața de zi cu zi. Similar, Molly White, creatorul site-ului ‘Web3 is Going Just Great’, a comparat utilitatea AI generative cu cea a tinerilor stagiari, punând sub semnul întrebării fundația sa ca o platformă solidă pentru tehnologia de ultimă generație.
Istoricul Margaret O’Mara, într-un interviu cu jurnalista de tehnologie Caitlin Dewey, a evidențiat comparația istorică a industriei AI de astăzi cu comerțul cu blănuri de castor din secolul al XIX-lea din America de Nord, remarcând fenomenul de a avea resurse și talent la îndemână, dar lipsa unei necesități clare pentru tehnologie pretutindeni.
Istoria tehnologiei ne-a arătat prin exemple precum PC-urile, internetul și smartphone-urile că adoptarea și aplicarea pot dura ceva timp înainte ca noile tehnologii să devină parte integrantă a vieții de zi cu zi. Acest sentiment este reflectat în cartea lui Laine Nooney, ‘The Apple II Age: How the Computer Became Personal’.
Cu toate acestea, unele cazuri de utilizare în care AI generativ creează o valoare substanțială încep deja să apară. Capacitatea AI-ului ca asistent la codare este remarcabilă, inspirând soluții pentru probleme complexe și sporind productivitatea programatorilor. Pentru utilizatorul mediu, AI-ul evoluează rapid într-o interfață care ar putea simplifica drastic interacțiunile cu computerele și dispozitivele.
Cu toate acestea, pentru unii, promisiunea unei transformări grandioase de către evangheliștii AI pare departe de realitatea de astăzi. Considerațiile etice apar, în special, în sectoare precum sănătatea, legea și educația, unde natura ‘în general corectă, dar adesea greșită’ a AI generative poate avea consecințe dăunătoare.
Profesorul Ethan Mollick de la Școala Wharton sugerează că experiența practică cu AI, precum cu ChatGPT sau competitorii săi, poate evidenția punctele forte și limitele acestuia. Cu toate acestea, White avertizează împotriva supraestimării capacităților AI, avertizând că exagerarea alimentată de investiții poate duce la dezamăgiri semnificative. AI-ul poate promite rezultate pentru sarcini banale și câștiguri minore de productivitate, dar este îndoielnic dacă poate susține o industrie valorând miliardele construită pe capacitățile sale actuale.
The source of the article is from the blog mgz.com.tw