Într-o eră umbrită de pandemie și de amenințarea iminentă a conflictului nuclear, avansarea rapidă a inteligenței artificiale (AI) a apărut ca o altă preocupare globală. Acest sentiment a fost confirmat de personalități de frunte din industria tehnologică și mediile academice, subliniind necesitatea prioritizării reducerii riscurilor existențiale generate de proliferarea necontrolată a tehnologiilor AI.
Pe măsură ce națiunile se confruntă cu aceste provocări, accentul se îndreaptă și către valorile culturale și umanitare care trebuie respectate. Echipa editorială de la „Gorky” își păstrează angajamentul ferm de a discuta despre cărți și literatură, consolidând importanța gândirii și imaginației umane în contextul tulburărilor sociale.
Cartea „Măsurarea și impunerea: O istorie socială a inteligenței artificiale” a lui Matteo Pascquinelli, tradusă de Ivan Napreenko și publicată de Individuum în 2024, oferă o explorare profundă a originilor și implicărilor sociale ale AI-ului. Pascquinelli, a cărui călătorie se întinde de la activismul media din anii ’90 la un rol la Centrul pentru Artă și Tehnologie Media, se adâncește în genealogia conceptelor de AI și în interacțiunea istorică dintre muncă și capital printr-o narativă analitică și polemică.
Cartea contestă narativa tradițională occidentală a unui „Monstru al lui Frankenstein” tehnologic scăpat de sub control, pledând pentru o perspectivă colectivă orientată spre muncă. Pascquinelli, inspirându-se din Marxismul post-operaist, sugerează că automatizarea inteligentă este adânc înrădăcinată în cultură și modelată de interacțiunea continuă dintre creativitatea umană și munca practică.
Relația complexă a AI-ului cu mașinile și munca este analizată din perspective istorice și culturale, cu recunoașterea gânditorilor precum Charles Babbage care au prevăzut efectele profunde ale automatizării mecanice asupra proletariatului. Algoritmul — mult înainte de a fi un pilon al cărților de informatică — era în primul rând o metodă de organizare a muncii și calcularea sarcinilor în mod colaborativ.
Cartea subliniază în cele din urmă împletirea cunoașterii și a muncii ca fundament al dinamicii politice și economice până în epoca AI-ului, contestând simplificarea excesivă a muncii în categorii pur fizice sau mentale. Narativa lui Pascquinelli evidențiază cum chiar și instrumentele care definesc productivitatea noastră sunt de asemenea încarnarea controlului social, un aspect adesea ignorat de liderii din industrie. Critica sa servește ca un avertisment că traiectoria AI-ului este într-o măsură reflectarea tesăturii sociale, la fel de mult precum o minune tehnologică.
Provocări cheie și controverse:
Inteligența artificială (AI) ridică numeroase provocări și controverse care sunt împletite cu avansurile sale:
– Implicații etice: Dezvoltarea AI-ului a ridicat îngrijorări semnificative cu privire la etică, inclusiv potențialul pentru ca AI-ul să perpetueze prejudecăți, să încalce intimitatea și să ia decizii care afectează viețile umane fără o responsabilitate adecvată.
– Înlocuirea locurilor de muncă: AI-ul și automatizarea ar putea duce la o înlocuire semnificativă a locurilor de muncă, cauzând tulburări economice. În timp ce unii văd aceasta ca o oportunitate pentru ca oamenii să se angajeze în muncă mai creativă și satisfăcătoare, alții sunt îngrijorați de impactul asupra societății al șomajului în masă.
– Guvernanța AI-ului: Stabilirea unei guvernanțe eficiente pentru supravegherea dezvoltării AI-ului este crucială. Factorii decidenți și experții discută cum să creeze reglementări care să asigure ca AI-ul este sigur și benefic fără a opri inovația.
– Competiția globală pentru AI: Competiția globală pentru dominanța AI-ului a dus la tensiuni, în special între marile puteri precum Statele Unite și China. Acest lucru ar putea duce la un peisaj AI fragmentat, cu standarde și norme incompatibile.
Avantaje și dezavantaje:
Există mai multe avantaje și dezavantaje asociate cu avansul rapid al AI-ului:
Avantaje:
– Creșterea eficienței: AI-ul poate prelucra informația și executa sarcini cu viteză și precizie care depășesc mult capacitățile umane, conducând la creșterea eficienței în diverse domenii.
– Inovație în diferite sectoare: AI-ul are potențialul de a stimula inovația într-o varietate de domenii, de la sectorul medical, unde poate ajuta la diagnosticare și medicină personalizată, la știința mediului înconjurător, unde poate îmbunătăți modelele climatice și strategiile de conservare.
– Creșterea economică: Tehnologiile AI pot contribui la creșterea economică prin crearea de noi piețe și oportunități.
Dezavantaje:
– Lipsă de transparență: Algoritmii AI pot fi cutii negre, făcând dificilă înțelegerea modului în care sunt luate deciziile, ceea ce este problematic în aplicațiile critice.
– Dependență: Dependența excesivă de AI ar putea duce la degradarea abilităților la oameni, pe măsură ce mașinile preiau sarcinile anterior realizate de către oameni.
– Riscuri de securitate: Sistemele AI pot fi vulnerabile la atacuri, iar manipularea AI-ului ar putea avea consecințe grave, în special în contextul armelor autonome.
Pentru a explora mai multe discuții și dezbateri despre AI și viitorul său, sursele următoare pot oferi informații cuprinzătoare:
– Institutul AI Now
– Institutul Viitorului Vieții
În timp ce aceste linkuri oferă o viziune mai cuprinzătoare asupra AI-ului, este imperativ de menționat că informațiile specifice menționate în articol, precum cartea lui Matteo Pascquinelli, s-ar putea să nu fie disponibile pe aceste site-uri. Cu toate acestea, aceste organizații continuă să exploreze preocupările sociale și etice legate de AI, care sunt strâns legate de subiectul prezentat.
The source of the article is from the blog guambia.com.uy