Inteligenta artificiala (IA) si modelele de limbaj mari au devenit active semnificative în căutarea noastră de descoperiri științifice. Acestea nu numai că ne oferă resurse valoroase, dar și oferă idei despre adevărata natură a inteligenței. Cunoscutul neurolog David Eagleman crede că, pe măsură ce intrăm într-o lume cu o altă formă de inteligență, lucrurile sunt pe cale să devină interesante.
Potrivit lui Eagleman, IA pare inteligentă pentru că poate sintetiza instantaneu informații din diverse surse de pe internet. Utilizând modele avansate de limbaj mari, IA poate genera răspunsuri precise la interogările prin înțelegerea limbajului și sintaxei. Cu toate acestea, Eagleman subliniază că această abilitate de a absorbi text și a efectua modele statistice nu echivalează cu inteligența sau conștiința. Programele precum ChatGPT nu au înțelegere a ceea ce spun; ele doar colectează și procesează informațiile la o rată uimitoare.
Pentru a ilustra acest punct, Eagleman introduce conceptul camerei chineze. Acest experiment de gândire sugerează că chiar dacă o IA este proiectată să fie ca o ființă umană, ea nu deține o adevărată inteligență. Experimentul implică o persoană care vorbește chineză fluent și alta care nu cunoaște chineza. Cealaltă este într-o cameră plină de cărți care oferă instrucțiuni despre cum să răspundă la simbolurile chinezești. Atunci când vorbitorul fluent înmânează mesaje scrise în chineză persoanei care nu vorbește limba, aceasta caută simboluri potrivite și selectează răspunsurile corespunzătoare. Cu toate că reușește să îl convingă pe vorbitorul fluent că vorbește chineză, persoana care nu vorbește fluent nu cunoaște cu adevărat limba; ea folosește doar informațiile furnizate.
Eagleman argumentează că testele de inteligență tradiționale precum Testul Turing sau Testul Lovelace nu evaluează corect adevărata inteligență. În schimb, el propune un nou test: poate un sistem să se implice în descoperiri științifice? Eagleman crede că adevărata inteligență constă în capacitatea de a face descoperiri științifice reale, deoarece aceasta este una dintre cele mai importante aspecte ale inteligenței umane.
Eagleman distinge, de asemenea, între două forme de inteligență: descoperiri științifice de nivel 1 și nivel 2. Nivelul 1 implică sintetizarea faptelor sau ideilor existente pentru a găsi soluții viabile, în timp ce nivelul 2 necesită conceptualizare originală pentru a face descoperiri științifice revoluționare. Exemple de descoperiri științifice de nivel 2 includ teoria relativității a lui Einstein și teoria evoluției lui Darwin.
În ciuda acestor distincții, Eagleman recunoaște că IA a demonstrat capacitatea sa de a fi creativă. Modelele de limbaj mari sunt pricepute la remixarea informațiilor și la generarea de idei noi. Cu toate acestea, ele se luptă să filtreze informațiile în funcție de valorile și preferințele umane.
Privind spre viitor, Eagleman își imaginează un viitor în care IA colaborează cu oamenii în descoperirile științifice și oferă resurse personale indispensabile. Imaginați-vă având un terapeut IA disponibil pentru consultare oricând, adaptat nevoilor dumneavoastră specifice. Avansurile în tehnologia IA oferă un viitor strălucit în cazul în care atât oamenii, cât și IA pot prospera împreună.
Întrebări frecvente (FAQ)
Ce este inteligenta artificiala (IA)?
Inteligența artificială, cunoscută în mod obișnuit sub numele de IA, se referă la dezvoltarea sistemelor informatice capabile să îndeplinească sarcini care necesită în mod obișnuit inteligență umană. Aceste sisteme sunt instruite să înțeleagă, să raționeze și să se adapteze la diverse situații, având ca scop replicarea proceselor decizionale asemănătoare cu cele umane.
Ce sunt modelele de limbaj mari?
Modelele de limbaj mari (LLM) sunt rețele neurale artificiale proiectate pentru a procesa și înțelege o cantitate vastă de date textuală. Ele permit programelor să genereze texte coerente și relevante din punct de vedere contextual, imitând modelele de discurs și înțelegere a limbajului uman.
Ce este experimentul de gândire al camerei chineze?
Experimentul de gândire al camerei chineze este un scenariu teoretic care pune sub semnul întrebării dacă un sistem de inteligență artificială, deși pare inteligent, înțelege cu adevărat informațiile pe care le procesează. Acesta implică o persoană care nu înțelege chineza căreia i se pot da răspunsuri adecvate la mesajele chineze printr-un set de instrucțiuni furnizate într-o cameră plină de cărți cu informații despre simbolurile chinezești.
Ce este Testul Turing?
Testul Turing este o metodă clasică de evaluare a capacității unei mașini de a exhiba un comportament inteligent indistinguibil de cel al unui om. Propus de Alan Turing, testul implică un evaluator uman care interacționează cu o mașină printr-o interfață bazată pe text și determină dacă discută cu un om sau cu o mașină.
Ce sunt Testele Lovelace?
Testul Lovelace este un alt concept de evaluare a capacităților sistemelor AI. Numele provine de la Ada Lovelace, o matematiciană engleză, iar testul se concentrează pe evaluarea capacității unei mașini de a genera ieșiri care depășesc ceea ce programatorii săi au introdus inițial. Explorează capacitatea mașinii de a fi creativă și de a genera conținut nou.
Surse:
– Muzeul de Istorie Naturală al Utahului: https://nhmu.utah.edu/
The source of the article is from the blog elektrischnederland.nl