Era Inteligenței Artificiale este departe de a fi încheiată, iar influența sa se extinde dincolo de treburile casnice și sarcinile banale. Pregătiți-vă să asistați la o revoluție în lumea scrisului pe măsură ce AI preia conducerea și co-scrie cărți alături de autorii umani. Uitați de dezbaterile asupra sensului vieții în timp ce beți din paharul dumneavoastră și priviți orizontul îndepărtat – modelele de limbaj alimentate de AI sunt ocupate la lucru, gata să imite stilul dumneavoastră unic de scriere și să producă romane bestseller cu un clic.
Autorul renumit Salman Rushdie s-ar putea scârbi la ideea ca AI să captureze stilul său de scriere, respingând-o drept „absurdă” fără nicio urmă de umor sau originalitate. Până la urmă, AI lipsește de experiențe, anecdote personale și montagnele emoționale care definesc creativitatea umană. Poate AI vreodată să împărtășească tumultoasa călătorie a adolescenței sau cicatricile copilăriei? Va avea vreodată nevoie de o sesiune de terapie pentru a discuta despre cele mai adânci temeri și regrete?
Sindicatul Scriitorilor din America a intrat în grevă, încercând să sublinieze importanța scriitorilor umani și reducând AI la un simplu asistent de cercetare. Cu toate acestea, prevalența conținutului generat de AI în lumea literară nu poate fi ignorată. Romanul lui Rie Kudan „Tokyo-to Dojoto-to” este deja 5% generat de AI, în timp ce nuvela lui Stephen Marche „Moartea unui Autor” merge chiar mai departe cu o contribuție AI de 95%. Fără avansuri substanțiale, fără blocaje de scriitor, fără lansări exagerate de carte și fără crize post-revizuire, editorii găsesc aceste lucrări asistate de AI atractive. Piața muncii pentru scriitorii de ficțiune ieftină pare sumbră, dar autorii aclamați probabil vor persista pentru cel puțin încă două decenii.
Totuși, să nu uităm că aportul uman rămâne indispensabil în peisajul dominat de AI. Mașinile nu pot întrece niciodată cunoștințele și profunzimea umană. Ar putea cineva să reproducă rimele puternice, de culoarea de ocre, zumzăitoare și tumultoase ale lui Robert Browning din „Flautistul din Hamelin”? Botsurile pot urma modele și pot scoate comunicate de presă, dar crearea poeziei cu suflet necesită o atingere umană.
Ce se întâmplă când cuvintele nu reușesc să comunice? Schimbul silentios de priviri care spune multe într-o poveste, o înțelegere comună fără a spune niciun cuvânt. AI poate scrie „ochii lui s-au întâlnit cu ai ei”, dar a trăit cu adevărat un astfel de moment? ChatGPT ar putea semăna cu un unchi prea dornic care pretinde că știe totul despre tot, dar care lipsește de profunzime și originalitate. Pe măsură ce cărțile scrise de AI devin mainstream, va apărea cu siguranță un curent subteran pentru literatura redactată de adevărați autori umani. Cititorii viitorului vor dori autenticitatea și vocea unică, proclamând: „Fie, foh și fum, simt mirosul sângelui unui adevărat scriitor!”
Întrebări Frecvente (FAQ)
The source of the article is from the blog anexartiti.gr