Crima alimentară a devenit o problemă globală care nu afectează doar economiile noastre, ci reprezintă și o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică. Organizațiile criminale implicate în activități precum etichetarea incorectă a produselor, substituirea ingredientelor inferioare și chiar otrăvirea alimentelor pe care le consumăm au infiltrat rafturile supermarketurilor noastre. Pentru a combate această problemă complexă și în continuă evoluție, este crucial să ne reevaluăm abordarea prin utilizarea tehnologiei.
În conformitate cu Agenția pentru Standarde Alimentare din Regatul Unit, crima alimentară se referă la „fraude grave și criminalitate asociată în lanțurile de aprovizionare alimentară.” Daunele anuale cauzate de crimele alimentare la nivel mondial sunt estimate la aproximativ 40 miliarde de dolari americani (31 miliarde de lire sterline).
Înțelegerea crimei alimentare din perspectiva unui criminal orientat către profit dezvăluie dublul ei rol. Aceasta servește ca mijloc pentru infractori de a genera fonduri ilicite care necesită spălare și permite spălarea banilor obținuți prin alte activități criminale.
Industria alimentară este deosebit de atractivă pentru infractori datorită potențialului său ridicat de profitabilitate. Cercetătorii au identificat două abordări principale adoptate de acești infractori. Prima implică targetarea alimentelor de zi cu zi cu cost redus care au o bază mare de consumatori, permițând infractorilor să maximizeze profiturile. De exemplu, o anchetă în Spania și Italia în 2023 a condus la confiscarea a 260.000 de litri de ulei de măsline. S-a descoperit că uleiul de măsline etichetat ca „extra virgin” sau „virgin” fusese diluat cu o variantă de calitate inferioară. Similar, scandalul cărnii de cal în 2013 a expus prezența cărnii de cal în produsele din carne de vită din întreaga Europă, care era mult mai ieftină de produs.
În mod alternativ, infractorii pot înșela consumatorii neatenți să plătească prețuri premium pentru alimente mai ieftine mascate fals ca produse superioare. Acest lucru poate include trufe ieftine vândute ca trufe italiene exotice.
Detectarea și prevenirea fraudei alimentare reprezintă o sarcină dificilă datorită complexității acestor infracțiuni financiare. Cu toate acestea, tehnologiile emergente oferă speranță în abordarea acestei probleme. Asociația Examinatorilor Certificați de Fraudă a constatat că 91% dintre organizațiile din întreaga lume au utilizat tehnologie de analiză a datelor pentru a combate riscurile crimei financiare. Tehnologii precum învățarea automată pot analiza seturi de date vaste, descoperi modele ascunse și identifica activitatea suspectă. În contextul crimei alimentare, învățarea automată ar putea semnala locații, persoane sau afaceri cu risc ridicat.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a analiza cazurile trecute de fraudă alimentară și a identifica modele recurente. Utilizarea învățării automate împreună cu expertiza autorităților de reglementare, a producătorilor, distribuitorilor și comercianților de produse alimentare ar putea dezvolta un model de detecție puternic.
Tehnologia blockchain a apărut, de asemenea, ca o soluție potențială în lupta împotriva crimei alimentare. Cercetătorii sugerează că implementarea blockchain în întreaga lanț global de aprovizionare alimentară ar putea împuternici consumatorii să ia decizii informate despre achizițiile lor alimentare. Blockchain oferă un registru public securizat care nu poate fi manipulat, permițând urmărirea ușoară a călătoriei unui produs de la originea sa până la rafturile supermarketurilor. În Australia, adoptarea tehnologiei blockchain de către unii producători a arătat deja promisiuni în combaterea fraudei alimentare și a fraudei cu vinuri.
În timp ce soluțiile tehnologice au un potențial semnificativ, există provocări care trebuie depășite. Implementarea tehnologiei blockchain în întregul lanț global de aprovizionare alimentară necesită standarde internaționale și gestionarea eficientă a unor cantități masive de date. În plus, poate fi costisitor pentru producătorii mai mici de alimente să adopte această tehnologie.
Colaborarea între diferiți actori este cheia în abordarea eficientă a fraudei alimentare. Agențiile de aplicare a legii, profesioniștii din industrie, organizațiile de toate dimensiunile și mediul academic trebuie să se unească cu supravegherea etică adecvată. Măsurile pentru combaterea fraudei nu ar trebui să încarce excesiv consumatorii, deoarece acest lucru ar putea crea noi vulnerabilități în sistemul alimentar.
Întrebări frecvente (FAQ):
The source of the article is from the blog regiozottegem.be