În peisajul în continuă evoluție al cercetării, inteligența artificială (AI) a creat unde semnificative la toate nivelurile investigațiilor academice. De la rezumarea articolelor de revistă la identificarea materialelor relevante și chiar înlocuirea participanților umani, instrumentele alimentate de AI au demonstrat promisiuni în conturarea și explicarea conceptelor complexe. Cu toate acestea, în timp ce pot excela în cercetarea cantitativă, întrebarea rămâne: poate AI într-adevăr înlocui participanții umani în cercetarea calitativă?
Pentru a aduce lumină asupra acestei probleme, studiul nostru recent s-a înscris în domeniul întâlnirilor mobile pe durata pandemiei COVID-19 din Aotearoa Noua Zeelandă. Scopul nostru a fost de a înțelege răspunsurile sociale mai largi la întâlnirile mobile pe măsură ce pandemia se desfășura și ghidurile de sănătate publică se modificau în timp. Ca parte a acestei cercetări continue, am încurajat participanții să dezvolte povești în răspuns la scenarii ipotetice.
Pe parcursul anilor 2021 și 2022, am primit o gamă diversă de răspunsuri captivante și neconvenționale de la 110 nezeelandezi recrutați prin Facebook. Acești participanți au fost răsplătiți generos cu vouchere cadou pentru timpul și efortul lor. Poveștile lor au ilustrat vivid provocările întâlnirilor pe „Zoom,” conflictele survenite din stările diferențiate de vaccinare și emoțiile trăite în timpul carantinelor și în căutarea iubirii în mijlocul pandemiei.
Aceste răspunsuri nu doar au capturat culmile și vâlcele întâlnirilor online pe durata COVID-19, dar ne-au reamintit și de natura unică și imprevizibilă a participării umane în cercetare. Idiosincraziile participanților, direcțiile lor neașteptate și feedback-ul lor neinvitat au contribuit la un set de date bogat bazat pe experiențele trăite.
Cu toate acestea, în cea mai recentă rundă de colectare a datelor la sfârșitul anului 2023, am observat o schimbare distinctă în poveștile pe care le-am primit. Alegerile cuvintelor au devenit ciudat de rigide și excesiv de formale, iar un ton moralist a pătruns în fiecare narativ. Prin utilizarea uneltelor de detectare AI precum ZeroGPT, am ajuns la concluzia că participanții sau chiar roboții foloseau AI pentru a genera răspunsuri la povești, potențial vizând obținerea voucherului cadou cu efort minim.
Contrar afirmațiilor că AI poate replicKa participanții umani efectiv în cercetare, am descoperit că poveștile generate de AI au fost departe de a fi satisfăcătoare. Am fost încă o dată reamintiți că esența cercetării sociale stă în datele plasate în experiențe umane autentice.
FAQ
Poate AI înlocui participanții umani în cercetarea calitativă?
Deși AI a demonstrat capacități promițătoare în multe domenii de cercetare, acesta rămâne în urmă când vine vorba de replicarea experiențelor trăite și a emoțiilor participanților umani în cercetarea calitativă. Nuanțele și idiosincraziile pe care participanții umani le aduc în discuție nu pot fi pe deplin capturate de algoritmi AI.
De ce este importantă cercetarea calitativă?
Cercetarea calitativă permite o înțelegere în profunzime a comportamentului uman, a emoțiilor și a experiențelor. Explorează complexitățile și aspectele subiective ale vieții umane, care nu pot fi ușor cuantificate, oferind insicve valoroase pe care cercetarea cantitativă le-ar putea trece cu vederea.
Ce provocări aduce AI-ul în cercetarea calitativă?
Una dintre principalele provocări aduse de AI în cercetarea calitativă este potențialul ca răspunsurile generate de AI să se infiltreze în datele de cercetare. Poveștile generate de AI lipsesc de autenticitate și bogăția experiențelor umane, compromițând integritatea cercetării calitative.
Cum se poate proteja cercetătorii împotriva interferenței AI-ului?
Cercetarea socială calitativă teoretică poate fi mai bine echipată pentru a detecta și proteja împotriva interferenței AI. În plus, instituțiile academice trebuie să dezvolte politici și practici care sprijină cercetătorii în identificarea și reducerea prezenței răspunsurilor generate de AI.
Sursă:
– Sursă Exemplu 1
– Sursă Exemplu 2
The source of the article is from the blog macnifico.pt