Yoshua Bengio, un expert AI renumit, a meditat asupra viitorului inteligenței artificiale (AI) și riscurilor potențiale pe care le impune dacă depășește controlul uman. Recunoscând posibilitatea creării de entități vii puternice care își prioritizează propria conservare în detrimentul intereselor umane, el se concentrează acum asupra soluțiilor politice pentru a evita o astfel de scenariu. Bengio crede că reglementarea este primul pas pe care guvernele ar trebui să-l ia pentru a îngrădi puterea sistemelor AI. Cu toate acestea, el subliniază și importanța ca guvernele să-și construiască propriile infrastructuri pentru a avea puterea digitală necesară monitorizării sau reglementării gigantilor tehnologici privați.
Un aspect al acestei infrastructuri implică construcția de supercalculatoare extrem de capabile. Bengio sugerează că Canada ar trebui să investească în construirea unei clase de mașini, echipate cu mii de unități de procesare grafică (GPU) special concepute pentru antrenarea modelelor de limbaj mari, precum ChatGPT. Ideal ar fi ca aceste supercalculatoare să permită entităților publice să țină pasul cu avansurile tehnologice ale companiilor private. Cu toate acestea, Bengio recunoaște că o astfel de inițiativă ar necesita finanțare semnificativă, estimând costul la aproximativ un miliard de dolari.
Deși Bengio a primit răspunsuri pozitive din partea guvernelor din Canada cu privire la propunerea sa, el recunoaște implicatiile financiare implicate. Alte țări, cum ar fi Marea Britanie, investesc deja masiv în resurse publice de calcul pentru AI. Marea Britanie a anunțat recent construcția unui supercalculator, Isambard-AI, care promite să fie de zece ori mai rapid decât orice computer existent în țară. În comparație, cel mai puternic supercalculator accesibil public din Canada, Narval, este de aproximativ douăzeci de ori mai lent. Lipsa resurselor publice de calcul din Canada pune o provocare cercetătorilor și afectează progresul țării în dezvoltarea AI.
Supercalculatoarele publice sunt cruciale pentru cercetarea AI, în special atunci când implică antrenarea de modele de limbaj mari. Siva Reddy, profesor asistent la Universitatea McGill, evidențiază discrepanța semnificativă dintre resursele disponibile cercetătorilor canadieni și cele deținute de giganții tehnologici individuali din SUA. Reddy susține propunerea lui Bengio și subliniază nevoia unei superclusere dedicate pentru a facilita proiecte prioritare în cercetarea AI. Totuși, el recunoaște și impactul asupra mediului al funcționării unor astfel de supercalculatoare, deoarece acestea consumă cantități semnificative de energie și produc emisii de carbon.
Deși guvernele nu au găsit încă soluția optimă și nu au reușit să găsească un echilibru între finanțare și preocupările legate de mediul înconjurător, cererea de resurse de calcul în cercetarea AI continuă să depășească oferta. În ciuda eforturilor de la site-urile de cluster existente în Canada, acestea pot satisface doar o fracțiune din nevoile cercetătorilor în ceea ce privește GPU-urile și CPU-urile. Colaborarea guvernelor, instituțiilor și a cercetătorilor este crucială pentru a aborda aceste provocări și pentru a asigura că cercetarea bazată pe public în domeniul AI rămâne competitivă la nivel mondial.
Întrebări frecvente:
1. Care este perspectiva lui Yoshua Bengio asupra viitorului inteligenței artificiale (AI)?
Yoshua Bengio, un expert AI, este îngrijorat de riscurile potențiale ale AI care depășesc controlul uman. El crede în crearea de soluții politice pentru a aborda această problemă, cu reglementarea fiind primul pas.
2. Ce sugerează Bengio guvernelor să facă pentru a îngrădi puterea sistemelor AI?
Bengio sugerează ca guvernele să investească în construirea propriilor infrastructuri, inclusiv supercalculatoare extrem de capabile, echipate cu hardware specializat pentru antrenarea de modele de limbaj mari, precum ChatGPT. Acest lucru ar permite entităților publice să țină pasul cu giganții tehnologici privați.
3. Cum propune Bengio gestionarea implicațiilor financiare ale acestei infrastructuri?
Bengio estimează că construirea unei astfel de infrastructuri ar necesita finanțare semnificativă, în jur de un miliard de dolari. Deși a primit răspunsuri pozitive din partea guvernului canadian, implicatiile financiare sunt recunoscute ca fiind o provocare.
4. Cum afectează lipsa resurselor publice de calcul în Canada cercetarea AI?
Lipsa resurselor publice de calcul în Canada, în comparație cu giganții tehnologici individuali din SUA, împiedică progresul țării în dezvoltarea AI. Cercetătorii canadieni au o discrepanță semnificativă în ceea ce privește resursele, ceea ce afectează capacitatea lor de a concura la nivel global.
5. Ce subliniază Siva Reddy, profesor asistent la Universitatea McGill, în legătură cu propunerea lui Bengio?
Siva Reddy susține propunerea lui Bengio și subliniază nevoia unei superclusere dedicate pentru a facilita proiectele prioritare în cercetarea AI. Cu toate acestea, el recunoaște și impactul asupra mediului al funcționării unor astfel de supercalculatoare în ceea ce privește consumul de energie și emisiile de carbon.
6. Sunt site-urile actuale de cluster în Canada capabile să satisfacă nevoile cercetătorilor în ceea ce privește resursele de calcul?
Cu toate eforturile site-urilor de cluster existente în Canada, acestea pot satisface doar o fracțiune din nevoile cercetătorilor în ceea ce privește unitățile de procesare grafică (GPU) și unitățile centrale de procesare (CPU). Cererea de resurse de calcul în cercetarea AI continuă să depășească oferta.
Definiții cheie:
– Inteligență artificială (AI): simularea proceselor de inteligență umană de către mașini, în mod tipic sisteme de calcul, pentru a îndeplini sarcini care ar necesita inteligență umană.
– Unități de procesare grafică (GPU): componente hardware specializate care accelerează procesarea și generarea de imagini și videoclipuri.
– Modele de limbaj: modele AI concepute pentru a înțelege și genera limbaj uman, adesea utilizate pentru sarcini precum procesarea limbajului natural și traducerea automată.
– Supercalculatoare: calculatoare extrem de puternice capabile să efectueze calcule complexe și să proceseze cantități mari de date la viteze ridicate.
– Narval: cel mai puternic supercalculator accesibil public din Canada.
– Emisii de carbon: eliberarea de gaze conținând carbon, în primul rând dioxid de carbon, în atmosferă, contribuind la schimbările climatice.
Link-uri relevante:
– Site-ul oficial al Canadei
– Site-ul oficial al Guvernului Marii Britanii
– Site-ul oficial al Universității McGill
The source of the article is from the blog elblog.pl