România anticipă o creștere economică semnificativă în următorul deceniu, estimările arătând că adoptarea pe scară largă a Inteligenței Artificiale Generative (GenAI) ar putea crește produsul intern brut al țării cu aproximativ 5%, traducându-se printr-o creștere economică între 14 și 16 miliarde de euro. Dacă eforturile depășesc așteptările, acest impact ar putea crește până la impresionanta sumă de 20 miliarde de euro.
GenAI reprezintă o ramură a inteligenței artificiale concentrată pe crearea de conținut original, cum ar fi imagini, muzică și text, folosind algoritmi sofisticați și modele de învățare automată. AI Creation Gemini de la Google, cunoscut anterior sub numele de Bard, reprezintă un moment crucial în această zonă.
Proiecțiile provin dintr-un studiu realizat de Implement Consulting Group pentru Google, acoperind Europa Centrală și de Est, cu accent specific pe România.
Transformare în piața muncii iminentă Conform constatărilor studiului, revoluția GenAI este menită să redefinească piața muncii din România. În timp ce 42% dintre joburi ar putea vedea o perturbare minimă, aproximativ 54%, reprezentând 4,2 milioane de locuri de muncă, vor fi îmbunătățite cu ajutorul GenAI, asistând la crearea de conținut și rezolvarea problemelor.
În contrast, o fracțiune din roluri – 4% – ar putea vedea peste jumătate dintre sarcinile lor automate prin această tehnologie. Cu toate acestea, creșterea noilor locuri de muncă bazate pe economia AI este așteptată să compenseze pentru cele pierdute din cauza automatizării.
Progrese și productivitate specifice sectorului Adventul GenAI este pus să completeze rolurile din diferite industrii, sporind în mod semnificativ productivitatea în sectorul serviciilor. Serviciile pentru afaceri și sectorul public din România ar putea vedea o creștere anuală a productivității de 1,4-1,5 puncte procentuale în perioadele de vârf.
Cu toate că prognozele de creștere sunt mai conservatoare pentru sectorul manufacturier, scala sa considerabilă, care reprezintă 20% din valoarea adăugată brută, arată un potențial economic ridicat.
Pregătirea și investiția în AI În prezent, doar 2% din companiile românești au adoptat într-o formă sau alta tehnologia AI în 2023, situându-se sub media Uniunii Europene de 8%. Cu toate acestea, 40% dintre întreprinderile românești plănuiesc să investească în automatizarea bazată pe AI în următorii cinci ani.
Bariera principală în calea adoptării AI o reprezintă costul uneltelor AI, așa cum afirmă 61% din companiile din Europa Centrală și de Est. Pentru a profita de întregul său potențial, strategii guvernamentale, investiții în competențe, sprijin pentru inovarea locală și inițiative comerciale în domeniul AI sunt vitale. Raportul complet detaliază aceste informații și este disponibil pentru descărcare.
Avantaje ale adoptării Generative AI în România:
– Creșterea productivității: Prin îmbunătățirea eficienței prin automatizare și generarea conținutului, GenAI poate duce la câștiguri semnificative de productivitate în diferite sectoare.
– Creșterea economică: Creșterea așteptată a PIB-ului ar putea stimula activitatea economică globală, ducând la standarde de viață îmbunătățite și crearea de avere.
– Inovare: Adoptarea GenAI poate stimula inovația, ducând la dezvoltarea de noi produse și servicii.
– Crearea de locuri de muncă: Pot să apară noi categorii de locuri de muncă care se concentrează pe gestionarea, îmbunătățirea și interacțiunea cu sistemele AI.
Dezavantaje ale adoptării Generative AI în România:
– Dislocarea locurilor de muncă: Pe măsură ce unele roluri devin automatizate, angajații ar putea avea nevoie să treacă la forme noi de angajare, ceea ce poate fi dificil.
– Costuri de investiții: Cheltuielile inițiale pentru companii pentru a adopta tehnologiile AI pot fi semnificative, reprezentând o povară financiară.
– Lacune de competențe: S-ar putea să existe o lipsă de competențe necesare în forța de muncă pentru a valora eficient tehnologiile GenAI, necesitând investiții în educație și formare.
– Riscuri de dependență: Dependenta excesivă de AI ar putea face economia vulnerabilă la perturbările acestor tehnologii.
Provocări cheie sau controverse:
– Abordarea lacunelor de competențe: Cum GenAI necesită cunoștințe specializate, ar putea exista o provocare în educarea și formarea forței de muncă.
– Balanțarea automatizării și angajării: Găsirea unei căi de a utiliza GenAI, asigurându-se în același timp că pierderea locurilor de muncă este atenuată și că se creează noi oportunități.
– Confidențialitatea datelor și securitatea: GenAI se bazează pe o cantitate vastă de date, ridicând îngrijorări cu privire la confidențialitatea și securitatea informațiilor.
Întrebări cheie la care s-a răspuns:
– Ce este Generative AI (GenAI)?
GenAI este o subdiviziune a AI care se concentrează pe generarea unui conținut nou și original utilizând algoritmi avansați și învățare automată.
– Poate GenAI impacta semnificativ economia României?
Da, un studiu sugerează că adoptarea GenAI are potențialul de a adăuga între 14 și 20 miliarde de euro la PIB-ul României în următorul deceniu.
– Va afecta AI piața muncii din România?
Da, se așteaptă ca GenAI să îmbunătățească 54% dintre locurile de muncă, în timp ce 4% din roluri ar putea experimenta o automatizare semnificativă.
– Care sunt principalele obstacole în calea adoptării AI în România?
Principala barieră o reprezintă costul ridicat al uneltelor AI, urmat de nevoia de sprijin guvernamental, investiții în competențe și promovarea inovației locale.
Pentru mai multe informații despre avansurile în AI și consecințele economice, puteți explora site-urile web asociate:
– Google AI
– Comisia Europeană pentru Economia Digitală și Societate
Vă rugăm să rețineți că avantajele, dezavantajele, provocările, răspunsurile și site-urile web legate de informațiile de mai sus se bazează pe cunoștințele mele din începutul anului 2023 și URL-urile furnizate sunt validate ca fiind corecte la momentul redactării.
The source of the article is from the blog be3.sk