Drama neaprobată cu vocea AI a lui Scarlett Johansson evidențiază dilemma etică a tehnologiei

În încrucișarea progresului neobosit al AI și strălucirea Hollywood-ului, se pregătește o furtună etică pe măsură ce Scarlett Johansson se găsește neștiutoare la inima controversei. Pe măsură ce giganții tehnologici precum Microsoft, Google și OpenAI se bucură de creșterea AI-ului, ei par nedeteriorați de absența reglementărilor stricte care ar putea încetini avansul tehnologiei, realizând că primul care să înainteze ar putea domina peisajul digital.

Saga a început într-o zi notabilă din mai, când CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a dat de înțeles o colaborare, inspirată de filmul romantic AI „Her,” cu vocea lui Scarlett Johansson. Aceasta a condus la presupunerea că vocea iconică a lui Johansson ar anunța debutul noului asistent personal OpenAI în ChatGPT. Pe măsură ce participanții și cei care încercau asistentul au observat curând, vocea avea o asemănare izbitoare cu tonurile dulci ale lui Johansson, provocând imediat un scandal.

Johansson și-a exprimat nemulțumirea pe rețelele de socializare, afirmând cu fermitate că nu a consimțit la folosirea vocii sale. OpenAI i-a propus să împrumute vocea pentru Sky, personajul fictiv al lui ChatGPT, dar ea a refuzat. Cu toate acestea, puțin înainte de lansare, ea și-a povestit surprinderea la auzul prototipului, crezând cu greu că era la fel de aproape de vocea sa.

În răspuns la întrebări legale presante, OpenAI a înlăturat Sky din ofertele ChatGPT-ului. Altman a emis o declarație, afirmând cu îndoială că a fost folosită o altă actriță, cu înregistrări anterioare campaniei lor de contact cu Johansson.

Rezonând cu tulburările înfricoșătoare care odată au cuprins Hollywood-ul și au condus la suspendarea industriei din cauza protecției actorilor și scriitorilor în contextul înfloririi AI-ului, acest incident reaprinde preocupările adânc înrădăcinate privind utilizarea neautorizată a trăsăturilor personale. Mai mult, un incident paralel a apărut când ‘The New York Times’ a dat în judecată pentru folosirea neautorizată a materialului său protejat de drepturile de autor în instruirea AI-ului, determinând alte media să se alăture bătăliei legale.

Îngrijorător, aceste evenimente coincid cu plecarea cofondatorului OpenAI, Ilya Sutskever, și cu demisiile ulterioare ale angajaților. Un fost angajat, Jan Leike, a plâns public despre minimalizarea culturii de siguranță în companie. Pe măsură ce avertismentele apar despre implicațiile profunde ale AI-ului, comunitatea tehnologică ia aminte la chemarea de trezire pentru a proteja interesele umanității în fața unei traiectorii AI nesupravegheate. Dacă Silicon Valley va asculta această chemare în mijlocul crizei sale etice rămâne o întrebare deschisă.

Chestiuni cheie și provocări: Incidentul vocii AI a lui Scarlett Johansson ridică mai multe întrebări etice și legale importante:

1. Consentiment și Drepturi de Proprietate Intelectuală: Cum ne asigurăm că vocea, imaginea și alte trăsături personale ale unei persoane sunt protejate împotriva utilizării neautorizate în aplicațiile AI?
2. Transparență în Dezvoltarea AI: Ce nivel de transparență ar trebui să mențină companiile AI în timp ce dezvoltă și promovează produsele lor, în special atunci când sunt implicate trăsăturile unor figuri publice?
3. Reglementare și Executare: Cum pot reglementările să țină pasul cu avansurile rapide ale AI-ului pentru a proteja drepturile individuale?
4. Etică AI și Responsabilitate Corporate: Ce principii etice ar trebui să ghideze companiile în timp ce inovează în domeniul AI pentru a se asigura că nu încalcă drepturile individuale sau încrederea publică?

Controverse: Există mai multe controverse asociate cu acest subiect, inclusiv:
– Utilizarea etică a tehnologiei deepfake și potențialul său de abuz în a impersonaliza persoane fără consimțământ.
– Echilibrarea între inovarea AI și protecția drepturilor personale și de proprietate intelectuală.
– Responsabilitatea companiilor AI atunci când produsele sau serviciile lor încalcă, intenționat sau neintenționat, drepturile unei persoane.
– Posibilul prejudiciu cauzat reputației sau carierei unei persoane atunci când imaginea lor este utilizată fără autorizație în contextul AI-ului.

Avantaje:
– Avansurile AI pot duce la soluții inovatoare și eficiente în diverse domenii.
– Asistenții personali AI pot îmbunătăți experiența utilizatorilor prin personalizare și interacțiuni asemănătoare cu cele umane.

Dezavantaje:
– Abuzul tehnologiei AI pentru crearea de conținut înșelător sau neautorizat poate duce la pierderea încrederii și dileme etice.
– Potențialul de prejudiciu adus reputațiilor și drepturilor personale ale indivizilor atunci când imaginea lor este folosită fără consimțământ.
– Complexitățile juridice și etice pot împiedica dezvoltarea inovațiilor benefice AI.

Pentru lectură suplimentară, vă rugăm să vizitați site-urile entităților implicate sau agențiile de știri care acoperă etica AI și reglementările tehnologice:
OpenAI
The New York Times
Microsoft
Google

Vă rugăm rețineți că aceste linkuri duc către domeniul principal și nu către pagini specifice legate de subiectul articolului; asigurați-vă întotdeauna că URL-ul este corect și 100% valid pentru informații suplimentare.

The source of the article is from the blog bitperfect.pe

Privacy policy
Contact