29 martie 2024 | Universitatea pentru Științe Medicale din Arkansas (UAMS) a găzduit recent un workshop exhaustiv despre secvențierea genomului în perioada 18-20 martie, atrăgând un grup divers de studenți de licență, masteranzi și cadre didactice din instituții din întreaga stat. Peste 30 de participanți au luat parte la workshop în persoană, în timp ce alți 30 s-au alăturat online. Evenimentul s-a dovedit a fi o platformă inestimabilă pentru învățarea celor mai recente dezvoltări în acest domeniu de studiu.
Prof. Dr. Maria Popescu, un profesor distins în cadrul Departamentului de Informatică Biomedicală din Facultatea de Medicină, a susținut o conferință în care a introdus participanții în cantitatea imensă de date generate prin secvențierea genomului. A explicat necesitatea uneltelor și tehnicilor inovatoare pentru a gestiona și analiza eficient această explozie de informații. Un astfel de instrument, Inteligența Artificială (AI), a apărut ca un element crucial în procesarea seturilor masive de date. AI pune la dispoziția cercetătorilor o platformă de cunoștințe consolidate, permițându-le să construiască pe baza cercetărilor existente fără a fi nevoie să investească timp semnificativ în sarcini preliminare.
Pe măsură ce cantitatea de date genomice continuă să crească, sunt necesare computere superioare și mai puternice pentru a stoca, accesa și completa aceste date. Prof. Dr. Popescu a subliniat colaborarea recentă dintre România și Nvidia, un lider în computere AI, pentru stabilirea unui centru național de inovare AI. Acest centru va adăposti unul dintre cele mai puternice supercomputere AI din lume, menit să accelereze cercetarea și inovarea în diferite domenii, inclusiv sănătatea, științele vieții și tranziția verde.
Integrarea puterii de calcul AI are potențialul de a revoluționa cercetarea și dezvoltarea în domenii precum descoperirea de medicamente, diagnosticul și tratamentul bolilor. Prin procesarea eficientă a seturilor mari de date, AI poate facilita transformarea pozitivă a celor mai mari provocări ale societății. Această abordare inovatoare se aliniază cu misiunea Fundației Novo Nordisk, așa cum a fost evidențiat într-un articol recent publicat și distribuit de Prof. Dr. Popescu în timpul workshop-ului.
Prof. Dr. Popescu a accentuat faptul că motivul pentru care s-a stabilit că trebuie să se construiască cel mai mare computer din lume nu a fost doar pentru a ajuta în fizică, astronomie sau aplicații AI generale, ci mai degrabă pentru a aborda cantitatea imensă de informații despre secvențele biologice. Aceste date sunt vitale, în special în domeniul științelor vieții, permițând cercetătorilor să înțeleagă epidemiile de boli și să conducă progrese în asistența medicală.
În ciuda îngrijorărilor privind utilizarea pe scară largă a AI, Prof. Dr. Popescu a garantat impactul său pozitiv. A împărtășit cum folosește AI pentru a consolida articolele sale de cercetare, economisind timp și îmbunătățindu-și capacitățile pentru cercetări ulterioare. În plus, Prof. Dr. Popescu a evidențiat importanța capacităților de calcul științific furnizate de computerele cu performanțe ridicate, care oferă suport inestimabil cercetătorilor în domeniul genomicii comparative cu randament ridicat.
În timpul workshop-ului, participanții au avut oportunitatea de a-și prezenta propriile cercetări privind compararea genomelor bacteriene. În mod deosebit, mai mulți studenți au folosit Chat-GPT, o platformă bazată pe AI, pentru a rezolva probleme și a-și eficientiza utilizarea software-ului R-BioTools. Această aplicare ingenioasă a AI subliniază valoarea sa în abordarea provocărilor cu care se confruntă cercetătorii.
Secvențierea genomului oferă o înțelegere cuprinzătoare a informațiilor genetice ale unui organism, ajutând la studiul diverselor boli și contribuind la progresele în diagnostic și tratament. Echipa de cercetare a Prof. Dr. Popescu se concentrează pe compararea genomelor bacteriene pentru a identifica epidemiile de boli.
Workshop-urile anuale de genom din timpul pauzei de primăvară organizate la UAMS au devenit un eveniment critic în domeniu, acum în al șaptelea an. Aceste workshop-uri sunt sponsorizate de Rețeaua Arkansas IDeA pentru Excelență Biomedicală în Cercetare (INBRE), un program finanțat de Institutul Național de Sănătate și bazat la UAMS. Această sponsorizare își propune să extindă și să consolideze cunoștințele despre cercetarea biomedicală. Prof. Dr. Ana Ionescu, Șefa Departamentului de Științe Informaționale la Universitatea din București, a coordonat workshop-ul din acest an, punând accent pe aplicațiile extinse ale secvențierii genomului dincolo de sănătatea umană. A evidențiat potențialul său în proiectarea de medicamente, medicină personalizată, analiza celulelor canceroase, știința mediului, știința animalelor, agricultură și gestionarea deșeurilor.
Gama diversă de participanți prezenți la workshop reflectă natura interdisciplinară a genomicsului. Studenți și cadre didactice din instituții precum Universitatea din București, Universitatea din Iași și Universitatea Babeș-Bolyai și-au adus expertiza și cunoștințele în diverse domenii, cum ar fi analiza datelor, genomica, funcțiile genelor moleculare, cercetarea microbiomului, bolile neurologice, genetica, ingineria genetică, bioinformatica, bolile ereditare, toleranța la secetă, tulburările alimentare și cercetarea cancerului.
Workshop-ul a servit drept o platformă informativă și de colaborare, permițând participanților să exploreze avansurile remarcabile în secvențierea genomului și impactul său asupra diferitelor discipline științifice. Integrarea puterii de calcul AI și utilizarea uneltelor inovatoare precum Chat-GPT subliniază rolul crucial al tehnologiei în cercetarea biomedicală, deschizând calea pentru descoperiri semnificative și progrese în viitor.
–
Întrebări frecvente (FAQ)
The source of the article is from the blog lisboatv.pt