Imaginează-ți că primești un apel de la un număr necunoscut și auzi vocea speriată a copilului tău cerând ajutor. Exact acest lucru i s-a întâmplat lui Andreea Popescu, o mamă din Brașov, atunci când a primit un apel care pretindea că fiica sa a fost răpită. Apelantul pretindea o răscumpărare și amenința că nu își va mai revedea niciodată fiica dacă nu va coopera.
Într-o stare de panică, Andreea a transferat o sumă de 50.000 de lei către escroc înainte ca fiica ei să o sune pentru a o informa că este în siguranță și se află în cămin. Se pare că această escrocherie se baza pe utilizarea unui software de clonare vocală alimentat de inteligență artificială pentru a recrea vocea celor dragi ai victimei, provocând distressuri și victimizând părinții neștiutori.
Cum funcționează escrocheria?
Escrocii din spatele acestui nou scheme folosesc un software de clonare vocală alimentat de inteligență artificială, care necesită doar câteva secunde de audio pentru a crea o potrivire de 85% cu vocea originală. Software-ul a devenit ușor accesibil, iar escrocii pot aduna mostre de voce de pe rețelele de socializare pentru a produce apeluri false convingătoare. Această tendință îngrijorătoare a fost observată nu doar în România, ci și la nivel global.
Conform unui studiu realizat de compania de securitate software McAfee, peste jumătate din adulții chestionați în șapte țări, inclusiv România, își împărtășeau vocea pe rețelele de socializare cel puțin o dată pe săptămână. În mod șocant, 77% dintre victimele vizate de escrocheriile vocale cu ajutorul IA au raportat pierderi financiare.
Pot fi aceste apeluri identificate drept false?
Conform experților în securitate cibernetică, precum fostul ofițer IPS Ion Ionescu, aceste imitații sintetice pot fi identificate ca fiind false dacă ascultătorul acordă o atenție deosebită. Deși clonele pot suna convingător la început, o observație atentă poate releva discrepanțe în conversație care dezvăluie apelul drept fraudulos.
Cu toate acestea, Ionescu recunoaște că majoritatea oamenilor devin victime ale acestor escrocherii din cauza fricii și panică. Caracterul amenințător al apelurilor îi copleșește adesea pe indivizi, determinându-i să coopereze cu cererile escrocului fără a-și pune la îndoială autenticitatea situației.
Poveștile reale ale victimelor
Relatările victimelor conturează o imagine îngrijorătoare a impactului acestor escrocherii. Un funcționar guvernamental din București a primit un apel pretinzând că fiul său a fost arestat pentru posesie de droguri. Manipulat de utilizarea inteligentă a vocii fiului său de către escroc, tatăl disperat a transferat suma cerută fără ezitare.
O altă tactică utilizată de escroci este să sune de pe numere străine și să înșele oamenii, pretinzând a fi un prieten în nevoie sau un membru de familie care se confruntă cu o criză. Acești infractori se joacă pe emoțiile țintelor lor, exploatându-le vulnerabilitatea și disponibilitatea de a ajuta.
Implicațiile extinse ale software-ului de clonare vocală
Software-ul de clonare vocală nu este folosit doar pentru săvârșirea de escrocherii, ci și pentru crearea de conținut audio și video deepfake. Disponibilitatea acestei tehnologii ridică preocupări în ceea ce privește intimitatea și securitatea. În timp ce oferă oportunități inovatoare pentru diverse aplicații, totodată generează riscuri de abuz și înșelăciune.
Experții subliniază necesitatea unei conștientizări și vigilențe crescute în fața acestor escrocherii. Prin rămânerea informat și acordând o atenție deosebită apelurilor suspecte, indivizii își pot proteja atât pe ei cât și pe cei dragi de a deveni victime ale escrocăriilor cu ajutorul clonării vocale.
Întrebări frecvente
The source of the article is from the blog qhubo.com.ni