Uniunea Europeană (UE) se află pe punctul de a acorda aprobarea finală pentru legea sa privind inteligența artificială, deschizând drumul celor mai cuprinzătoare reguli din lume în acest domeniu. Acest act legislativ de referință este așteptat să intre în vigoare mai târziu în acest an, oferind un cadru altor țări în efortul lor de a reglementa domeniul în continuă evoluție al inteligenței artificiale.
Membrii Parlamentului European sunt pregătiți să voteze în favoarea Actului privind Inteligența Artificială, propus inițial acum cinci ani. Prin adoptarea sa, UE își propune să stabilească un punct de referință global pentru reglementarea eficientă a tehnologiilor de inteligență artificială.
În loc să se bazeze exclusiv pe mari companii de tehnologie pentru autoreglare, Legea privind Inteligența Artificială își propune să plaseze oamenii în frunte, asigurându-se că tehnologia servește drept un instrument pentru a îmbunătăți creșterea economică, progresul societal și potențialul uman. Accentuează importanța controlului uman asupra sistemelor de IA și stabilește linii directoare pentru a valorifica noile descoperiri.
În conformitate cu reglementarea, aplicațiile de inteligență artificială vor fi clasificate în diferite categorii de risc. Sistemele cu risc scăzut, cum ar fi algoritmii de recomandare a conținutului și filtrele de spam, vor fi supuse unor reguli mai puţin stricte, constând în principal în cerințe de transparență. Pe de altă parte, aplicațiile cu risc ridicat, cum ar fi dispozitivele medicale sau infrastructura critică, trebuie să respecte criterii mai stricte, cum ar fi utilizarea de date de înaltă calitate și furnizarea de informații clare utilizatorilor.
UE a decis, de asemenea, să interzică anumite aplicații de IA care prezintă riscuri inacceptabile, inclusiv sistemele de clasificare socială, unele tehnici de predicție în materie de poliție și sistemele de recunoaștere a emoțiilor în mediile educaționale și de muncă. Legislation urmărește să găsească un echilibru între promovarea inovației și abordarea prejudiciilor potențiale asupra societății cauzate de tehnologiile avansate de IA.
Pentru a ține pasul cu avansarea rapidă a modelelor de IA, reglementarea a fost extinsă pentru a acoperi modelele generative de IA, care pot produce răspunsuri, imagini și alte elemente extrem de realiste. Dezvoltatorii acestor modele, inclusiv companii precum OpenAI și Google, vor trebui să furnizeze un rezumat detaliat al datelor utilizate pentru antrenarea sistemelor lor și să respecte legea drepturilor de autor din UE.
Legea abordează, de asemenea, problema conținutului deepfake generat de IA, cerând ca orice imagini, videoclipuri sau audio generate cu ajutorul Iei, care prezintă persoane, locuri sau evenimente existente, să fie etichetate clar ca fiind manipulate artificial. În plus, va exista o supraveghere sporită pentru modelele de IA cele mai mari și mai puternice care prezintă „riscuri sistematice” și au potențialul de a provoca accidente grave sau de a fi folosite în atacuri cibernetice.
UE își propune să reducă răspândirea „prejudecăților dăunătoare” în aplicațiile de IA și se așteaptă ca companiile să evalueze și să reducă riscurile, să raporteze orice incidente grave, să implementeze măsuri de securitate cibernetică și să dezvăluie consumul de energie al modelelor lor.
Această legislație de referință demonstrează angajamentul UE de a promova dezvoltarea responsabilă a IA, asigurându-se protecția individului și a societății. Prin stabilirea unui punct de referință global pentru reglementarea IA, UE deschide calea în modelarea viitorului acestei tehnologii transformaționale.
FAQ
Care este scopul Legii privind Inteligența Artificială în Uniunea Europeană?
Scopul Legii privind Inteligența Artificială este de a furniza un cadru de reglementare cuprinzător pentru tehnologiile de inteligență artificială în Uniunea Europeană. Scopul său este să asigure că dezvoltarea IA este centrată pe om și promovează creșterea economică, progresul societal și valorificarea potențialului uman.
Care sunt categoriile de risc pentru aplicațiile de IA în conformitate cu Legea privind IA?
În conformitate cu Legea privind IA, aplicațiile de IA sunt clasificate în categorii de risc scăzut și ridicat. Sistemele cu risc scăzut, cum ar fi algoritmii de recomandare a conținutului și filtrele de spam, sunt supuse unor reguli mai puţin stricte, axate în principal pe cerințe de transparență. Aplicațiile cu risc ridicat, inclusiv dispozitivele medicale și infrastructura critică, trebuie să respecte criterii mai stricte, cum ar fi utilizarea de date de înaltă calitate și furnizarea de informații clare utilizatorilor.
Ce aplicații de IA sunt interzise conform Legii privind IA?
Legea IA interzice anumite aplicații de IA considerate a prezenta riscuri inacceptabile. Acestea includ sistemele de clasificare socială, anumite tehnici de predicție în materie de poliție și sistemele de recunoaștere a emoțiilor în mediile educaționale și de muncă. Legislația își propune să abordeze prejudiciile potențiale asupra societății, în timp ce promovează inovația în domeniul IA.
Cum reglementează Legea privind IA conținutul deepfake?
Legea privind IA stabilește că orice imagini, videoclipuri sau audio generate cu ajutorul IA care prezintă persoane, locuri sau evenimente existente trebuie etichetate clar ca fiind manipulate artificial. Această cerință are ca scop abordarea îngrijorărilor tot mai mari legate de conținutul deepfake și asigurarea transparenței și a responsabilității în media generată de IA.
Ce măsuri se așteaptă de la companiile care dezvoltă modele de IA?
Companiile care dezvoltă modele de IA trebuie să evalueze și să reducă riscurile asociate cu sistemele lor. Acestea trebuie, de asemenea, să raporteze orice incidente grave care pot apărea, să implementeze măsuri de securitate cibernetică și să dezvăluie consumul de energie al modelelor lor. Aceste măsuri au ca scop asigurarea dezvoltării responsabile a IA și reducerea riscurilor potențiale pentru indivizi și societate.
Definiții:
– Inteligență artificială (IA): Simularea proceselor de inteligență umană de către mașini, în special sistemele de calcul, pentru a realiza sarcini care necesită de obicei inteligența umană, cum ar fi percepția vizuală, recunoașterea vocală, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor.
– Aplicații de IA: Programe software sau sisteme care utilizează tehnici de inteligență artificială pentru a îndeplini anumite sarcini sau funcții specifice.
– Sisteme cu risc scăzut: Aplicații de IA considerate a avea un impact minim sau risc minimal asupra utilizatorilor sau societății.
– Aplicații cu risc ridicat: Aplicații de IA cu potențial de a provoca prejudicii semnificative sau de a avea un impact substanțial asupra utilizatorilor sau societății, în lipsa unei reglementări sau control adecvat.
– Modele generative de IA: Modele de IA ce pot produce conținut nou, cum ar fi text, imagini, videoclipuri sau audio, bazat pe tiparele și informațiile învățate din datele existente.
– Conținut deepfake: Media sintetică în care fața sau vocea unei persoane sau entități este manipulată sau înlocuită cu a altcuiva folosind algoritmi de inteligență artificială.
– Riscuri sistematice: Riscuri asociate cu modelele sau sistemele de IA care au potențialul de a provoca accidente grave sau de a fi utilizate în mod necorespunzător în atacuri cibernetice.
Linkuri sugerate:
– Comisia Europeană: Cartea Albă privind Inteligența Artificială
– Comisia Europeană: Legea privind Inteligența Artificială
– Comisia Europeană: Propunere de Regulament privind Stabilirea unor Reguli Armonizate privind Inteligența Artificială (Legea privind Inteligența Artificială)
The source of the article is from the blog yanoticias.es