Un studiu revoluționar realizat de cercetători de la Universitatea Linköping, Institutul Karolinska și Universitatea din Skövde a identificat un set de doar 11 proteine care pot prezice cu exactitate evoluția pe termen lung a dizabilității la pacienții cu scleroză multiplă (SM). Această descoperire ar putea revoluționa modul în care tratamentele sunt adaptate indivizilor în funcție de severitatea așteptată a bolii.
Oamenii de știință au analizat mostre de la 92 de persoane cu suspiciune sau diagnostic recent de SM timp de până la 13 ani. Prin combinarea datelor proteice cu informații din dosarele medicale și scanările imagistice, cercetătorii au utilizat algoritmi de învățare automată pentru a identifica proteinele care puteau prezice evoluția bolii.
Autoarea principală, Julia Åkesson, explică: „Am ajuns la concluzia că este important să măsurăm aceste proteine în lichidul cefalorahidian, care reflectă mai bine ceea ce se întâmplă în sistemul nervos central, în comparație cu măsurarea în sânge.”
Scleroza multiplă este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă în mod eronat teaca protectorie de mielină care înconjoară celulele nervoase. Aceasta duce la transmiterea deficitară a semnalelor nervoase. Progresia și severitatea bolii pot varia considerabil de la o persoană la alta, subliniind necesitatea unor strategii de tratament personalizate.
Obiectivul echipei de cercetare a fost de a detecta, într-un stadiu incipient al bolii, persoanele care probabil vor avea nevoie de opțiuni de tratament mai agresive. Acest lucru ar permite furnizorilor de servicii de sănătate să intervină mai eficient și să prevină dizabilitatea pe termen lung.
Cercetătorul principal, Mika Gustafsson, observă: „Cred că ne-am apropiat un pas mai mult de o unealtă de analiză pentru selectarea pacienților care ar avea nevoie de un tratament mai eficient într-un stadiu incipient al bolii.”
În plus, studiul a confirmat fiabilitatea unei proteine specifice numite lanț neuronal de lumină (NfL) ca biomarker pentru activitatea bolii pe termen scurt. Această proteină, care se scurge din axonii nervoși deteriorați, poate indica cât de activă este boala timp de până la doi ani.
Puterea acestui studiu constă în analiza extensivă a proteinelor realizată folosind o metodă extrem de sensibilă cunoscută sub numele de analiză de apropiere a extensiei combinate cu secvențierea de nouă generație (PEA-NGS). Această tehnologie permite măsurarea precisă a proteinelor chiar și în cantități foarte mici.
Concluziile acestui studiu nu numai că oferă insight-uri valoroase în privința prognozei evoluției individuale în cazul sclerozei multiple, ci și promit abordări personalizate de tratament. Prin reducerea analizei la doar 11 proteine, cercetătorii speră să facă procesul mai accesibil și mai rentabil pentru cercetările și aplicațiile clinice ulterioare.
The source of the article is from the blog toumai.es