În intersecția dintre progresul implacabil al IA și strălucirea de Hollywood, se formează o furtună etică pe măsură ce Scarlett Johansson se regăsește involuntar în centrul controversei. Pe măsură ce giganții tehnologici precum Microsoft, Google și OpenAI se bucură de avântul IA-ului, ei par nedeteriorați de absența unor reguli stricte care ar putea împiedica avansul tehnologiei, realizând că primul care se desprinde ar putea domina peisajul digital.
Saga s-a desfășurat într-o dată memorabilă din mai, când CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a sugerat o colaborare, inspirată de filmul romantic despre IA „Her”, cu vocea lui Scarlett Johansson. Acest lucru a condus la o presupunere că vocea iconică a lui Johansson ar anunța debutul noului asistent personal al OpenAI în cadrul ChatGPT. Pe măsură ce participanții și cei care au testat asistentul au observat, vocea părea să aibă o asemănare uluitoare cu tonurile dulci ale lui Johansson, stârnind imediat controverse.
Johansson și-a exprimat nemulțumirea pe rețelele sociale, afirmând cu fermitate că nu a consimțit folosirea vocii sale. OpenAI i-a propus să-și împrumute vocea pentru Sky, personajul fictiv al ChatGPT, dar ea a refuzat. Cu toate acestea, chiar înainte de lansare, ea a povestit despre șocul ei când a auzit prototipul, crezând că era aproape indistinguibilă de vocea ei reală.
În răspuns la întrebările legale presante, OpenAI a eliminat personajul Sky din ofertele ChatGPT-ului. Altman a emis o declarație afirmând în mod dubios că au folosit o altă actriță, cu înregistrări de probă precedând contactul cu Johansson.
Ecoul nesiguranței înghețate care a cuprins odată Hollywoodul și a condus la încetinirea industriei din cauza protecției actorilor și a scriitorilor în contextul avântului IA, acest incident pune din nou în discuție preocupările adânc înrădăcinate legate de utilizarea neconsimțită a atributelor personale. În plus, un incident similar a apărut când ‘The New York Times’ a dat în judecată pentru utilizarea neautorizată a materialelor sale cu drepturi de autor pentru antrenarea IA, determinând alte întreprinderi media să se alăture luptei legale.
Îngrijorător, aceste evenimente coincid cu plecarea cofondatorului OpenAI, Ilya Sutskever, și cu demisiile ulterioare ale angajaților. Un fost angajat, Jan Leike, s-a plâns public despre subestimarea culturii de siguranță în cadrul companiei. Pe măsură ce avertismentele apar în legătură cu implicațiile profunde ale IA, comunitatea tehnologică ia în serios apelul de trezire pentru a proteja interesele umanității în fața unei traiectorii neverificate a IA-ului. Întrebarea deschisă rămâne dacă Silicon Valley va lua în serios acest apel în mijlocul crizei etice.
Întrebări cheie și provocări: Incidentul vocii de IA a lui Scarlett Johansson ridică mai multe întrebări etice și legale importante:
1. Consimțământ și Drepturi de Proprietate Intelectuală: Cum ne asigurăm că vocea, imaginea și alte atribute personale ale unei persoane sunt protejate împotriva folosirii neautorizate în aplicațiile de IA?
2. Transparență în Dezvoltarea IA: Ce nivel de transparență ar trebui să păstreze companiile de IA la dezvoltarea și promovarea produselor lor, în special atunci când sunt implicate atributele unor figuri publice?
3. Reglementare și Implementare: Cum pot reglementările ține pasul cu progresul rapid al IA pentru a proteja drepturile individuale?
4. Etica IA și Responsabilitatea Corporate: Ce principii etice ar trebui să ghideze companiile în timp ce inovează în domeniul IA pentru a se asigura că nu prejudiciază drepturile individuale sau încrederea publică?
Controverse: Există mai multe controverse asociate cu acest subiect, printre care:
– Utilizarea etică a tehnologiei deepfake și potențialul său de abuz în a imita persoane fără consimțământ.
– Balanța între inovația IA și protecția drepturilor personale și de proprietate intelectuală.
– Responsabilitatea companiilor de IA atunci când produsele sau serviciile lor încalcă în mod accidental sau intenționat drepturile unei persoane.
– Potențialul de prejudiciu adus reputației sau carierei unei persoane atunci când imaginea sa este folosită fără autorizație într-un context de IA.
Avantaje:
– Progresele în domeniul IA pot duce la soluții inovatoare și eficiente în diverse domenii.
– Asistenții personali de IA pot îmbunătăți experiența utilizatorilor prin personalizare și interacțiuni asemănătoare cu cele umane.
Dezavantaje:
– Abuzul tehnologiei IA pentru crearea de conținut înșelător sau neautorizat poate duce la pierderea încrederii și dileme etice.
– Potențialul de prejudiciu adus reputației și drepturilor personale ale indivizilor atunci când imaginea lor este folosită fără consimțământ.
– Complicatele aspecte legale și etice pot împiedica dezvoltarea inovațiilor benefice din domeniul IA.
Pentru lectură suplimentară, vă rugăm să vizitați site-urile entităților implicate sau agențiile de știri care acoperă etica IA și reglementările tehnologiei:
– OpenAI
– The New York Times
– Microsoft
– Google
Vă rugăm să rețineți că aceste linkuri conduc către domeniul principal și nu către pagini specifice legate de subiectul articolului; asigurați-vă întotdeauna că URL-ul este corect și 100% valid pentru informații suplimentare.