Creşterea datelor mari și a inteligenței artificiale (AI) a atras paralele cu impactul remarcabil al petrolului și electricității asupra civilizației umane. Într-o perioadă ce amintește de zorii electricității, societatea se confruntă cu potențialul AI-ului, stimulând investițiile și alimentând imaginația cu privire la posibilitățile sale de schimbare a vieții. Cu toate acestea, transformarea promisă de AI ar putea veni și cu dezavantaje.
Îngrijorările apar în ceea ce privește potențialul său de a perturba societatea, asemănător Revoluției Industriale, care a cunoscut o pierdere semnificativă de locuri de muncă și niveluri crescute de sărăcie. Temerea că oamenii ar putea fi înlocuiți de mașini se extinde dincolo de forța de muncă, atingând utilizări mai alarmante, cum ar fi luarea deciziilor în situații de viață și de moarte.
Societățile democratice analizează utilizarea abuzivă a AI-ului și a automatizării în scopuri de securitate de stat, precum recunoașterea facială sau controlul social. Pentru a reduce pagubele etice provocate de această tehnologie, unele țări, inclusiv cele din Uniunea Europeană, au elaborat legislație. În martie, UE a introdus reglementări privind „AI-ul de încredere”, cerând niveluri ridicate de transparență.
În contrast, regimurile autoritare precum China folosesc AI-ul în mod distinct. China se concentrează pe utilizarea AI-ului pentru îmbunătățirea securității, reducerea forței de muncă, înlocuirea factorului uman nesigur și necontrolabil în guvernare și afaceri militare. Pentru China, AI-ul este asemănător cu electrificarea, promovând viziunea Partidului Comunist Chinez.
Conceptul de AI se extinde dincolo de inovație și abordează potențialul pentru aplicații letale, așa cum a fost dovedit de presupusa utilizare de către armata israeliană a unui sistem care eticheta civili din Gaza pentru obiective militare fără verificare independentă. Dileme etice apar din delegarea luării deciziilor umane algoritmilor, transformând rezultatele în mod ostensibil „științifice” și mai puțin predispuse la critici.
Societatea contemporană a Chinei, adesea asemănată cu „1984” a lui George Orwell, prezintă o distopie modernă în care consumismul sponsorizat de stat limitează libertățile politice, servind drept principal mecanism de control social. Cu toate acestea, depășirea vag definitului „limită roșie” expune aparatul de stat orwellian de linie dură.
Anul orwellian real pentru regiunea Xinjiang a Chinei a fost 2014, când musulmanii uiguri s-au confruntat cu dispariții pe timp de noapte, iar practicile religioase au devenit ilegale. Această revoluție culturală a folosit sisteme sofisticate de supraveghere tehnologică, cum ar fi Platforma Integrată de Operațiuni Comune (IJOP), folosind datele personale pentru identificarea presupușilor suspecți.
China investește masiv în AI, o proporție semnificativă fiind direcționată către viziunea computerizată pentru sistemele de supraveghere automate. Cu toate că China întârzie în inovație față de Silicon Valley, se laudă cu două avantaje principale: o abundență de date și restricții etice limitate. Xinjiang, transformat într-un laborator de testare, a propulsat statutul Chinei ca exportator principal de echipamente de supraveghere, în special AI îmbunătățită.
Deși abordarea Chinei față de AI și normele etice pot fi îngrijorătoare, este crucial să reflecționăm și asupra funcționării modelelor de guvernare occidentale, recunoscând că, cu toate că imperfecte, ele rămân coloana vertebrală a unei lumi ce caută echilibrul între inovație și responsabilitate etică.
Întrebări Cheie și Răspunsuri:
Î: Ce provocări potențiale prezintă AI-ul într-o societate guvernată democratic?
R: În societățile democratice, provocările principale prezentate de AI includ posibila displasare a locurilor de muncă, îngrijorările privind confidențialitatea, utilizarea etică a AI-ului și transparența în procesele decizionale. Pot exista, de asemenea, probleme legate de bias-urile din algoritmii AI care ar putea afecta echitatea și egalitatea.
Î: Cum utilizează diferit regimurile autoritare AI-ul?
R: Regimurile autoritare precum China folosesc AI-ul ca instrument pentru consolidarea puterii, îmbunătățirea capabilităților de supraveghere, reducerea dependenței de muncă umană care poate fi imprevizibilă și consolidarea securității statului și controlul asupra populației.
Î: Ce dileme etice apar cu aplicațiile AI în contexte militare?
R: Aplicațiile AI în contexte militare pot duce la dileme etice în luarea deciziilor de viață și de moarte fără judecata umană, absolvind potențial oamenii de luarea acestor decizii încărcate moral și diluând responsabilitatea pentru acțiunile militare.
Provocări și Controverse:
– Potențialul pentru supravegherea de masă și încălcarea drepturilor la confidențialitate este o controversă semnificativă înconjurând AI-ul. Acest lucru include modul în care datele sunt colectate, utilizate și nivelul de transparență al acestor procese.
– Bias-ul din AI creând rezultate nedrepte sau discriminatorii, în special în domenii critice precum justiția penală, împrumuturile și angajările.
– Impactul economic al AI-ului, în special cu privire la perturbarea locurilor de muncă pe măsură ce sistemele AI devin capabile să automatizeze sarcini complexe.
– Rivalitatea internațională și cursa AI-ului, în special îngrijorările asupra unei escaladări necontrolate în dezvoltarea AI-urilor militare.
– Asigurarea cooperării globale în utilizarea etică a AI-ului respectând în același timp diferite valorii culturale și sisteme de guvernare.
Avantaje și Dezavantaje:
Avantaje:
– AI-ul poate îmbunătăți semnificativ eficiența și productivitatea în industrii și servicii.
– Îmbunătățește capacitățile de analiză a datelor, ducând la luarea deciziilor mai informate.
– AI-ul are potențialul de a revoluționa sănătatea, transportul și multe alte domenii, îmbunătățind potențial viața și siguranța.
– Poate gestiona sarcinile banale, repetitive, eliberând oamenii pentru a se concentra pe activități creative, strategice și interpersonale.
Dezavantaje:
– Potențialul pentru creșterea șomajului pe măsură ce AI-ul automatizează locuri de muncă în diverse sectoare.
– Îngrijorări privind confidențialitatea cu capacitatea AI-ului pentru supravegherea extensivă.
– Probleme etice, cum ar fi potențialul pentru algoritmi părtinitori și deumanizarea luării deciziilor critice.
– Riscuri de securitate, inclusiv manipularea sistemelor AI și potențialul pentru noi tipuri de război.
– Divizarea digitală ar putea fi exacerbată, cu acces inegal la beneficiile AI-ului contribuind la creșterea inegalității sociale.
Linkuri Conexe:
– Regulamentele de AI ale Uniunii Europene: Uniunea Europeană
– Informații despre strategia AI a Chinei: Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației al Republicii Populare Chineze
– Insight-uri în AI și etică: Asociația pentru Tehnologii Informatice
Este esențial de menționat că vigilența continuă, inovația responsabilă și cooperarea internațională sunt vitale pentru a naviga în complexitatea impactului AI-ului asupra societății, asemănător cu provocările istorice legate de resursele și tehnologiile revoluționare precum petrolul și electricitatea.
The source of the article is from the blog scimag.news