În ultimii ani, creșterea utilizării chatbot-urilor de inteligență artificială în domeniul sănătății mintale a generat un dialog privind eficacitatea și clasificarea acestora. Aceste chatbot-uri, precum Earkick și Woebot, oferă suport 24/7 și un mediu fără stigmă pentru a aborda problemele legate de sănătatea mentală. Cu toate acestea, rămâne întrebarea: sunt considerate o formă de terapie sau pur și simplu un instrument de auto-ajutor?
În timp ce unii argumentează că chatbot-urile de inteligență artificială nu ar trebui etichetate drept terapie, ele oferă în mod incontestabil asistență valoroasă persoanelor care se confruntă cu probleme mentale și emoționale mai puțin severe. Aceste chatbot-uri folosesc tehnici folosite des de terapeuți, cum ar fi oferirea de declarații simpatice, exerciții de respirație și sugestii de gestionare a stresului. Cu toate că își ating un obiectiv similar, acestea au diferențe distincte față de ședințele tradiționale de terapie.
De exemplu, Earkick își propune să evite etichetarea sa drept terapie, în timp ce recunoaște beneficiile sale terapeutice potențiale. Karin Andrea Stephan, co-fondatoare a Earkick, subliniază disconfortul lor față de a fi etichetați drept formă de terapie, chiar dacă utilizatorii îl percep ca atare. Această distincție este crucială în domeniul emergent al sănătății digitale, care lipsește de supravegherea reglementară a organizațiilor precum Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA).
Absența reglementărilor FDA ridică provocări pentru industria sănătății mintale în încercarea de a aborda o criză printre adolescenți și tinerii adulți. Aceste aplicații nu diagnostichează sau tratează în mod explicit afecțiuni medicale, permițându-le să evite o examinare reglementară. Cu toate acestea, acest lucru înseamnă, de asemenea, că consumatorii au date limitate cu privire la eficacitatea lor. În timp ce chatbot-urile oferă o alternativă gratuită și accesibilă la terapie, este încă necesară o evidență științifică pentru a susține impactul lor asupra sănătății mintale.
În ciuda lipsei de supraveghere reglementară, unele companii au întreprins pași voluntari către aprobarea FDA pentru a-și stabili credibilitatea. Cu toate acestea, majoritatea nu au trecut încă prin acest proces riguros, lăsând consumatorii să se bazeze pe afirmațiile făcute de companii. Acest lucru ridică îngrijorarea că persoanele care caută ajutor s-ar putea să nu primească suport adecvat și bazat pe dovezi.
Cu toate acestea, lipsa de profesioniști în sănătatea mintală și cererea în creștere pentru resurse accesibile de sănătate mintală a condus la integrarea chatbot-urilor în diverse sisteme de sănătate. Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie, de exemplu, a implementat Wysa, un chatbot conceput pentru a ajuta cu stresul, anxietatea și depresia. În plus, unele firme de asigurări din SUA, universități și spitale oferă programe similare pentru a satisface cererea în creștere.
Dr. Angela Skrzynski, un medic de familie din New Jersey, remarcă că pacienții sunt adesea receptivi la încercarea chatbot-urilor ca alternativă la listele lungi de așteptare pentru terapie. Ea subliniază faptul că chatbot-urile precum Woebot, dezvoltat de psihologul format la Stanford Alison Darcy, nu numai că aduc beneficii pacienților, dar oferă și sprijin clinicienilor copleșiți. Datele colectate de aplicația Woebot de la Virtua Health arată că este folosită în medie șapte minute pe zi, demonstrându-și potențialul ca resursă viabilă pentru sănătatea mintală.
Spre deosebire de multe alte chatbot-uri, Woebot se bazează în prezent pe scripturi structurate în locul modelelor AI generative. Acest lucru permite o conversație mai controlată și atenuează riscurile de a furniza informații inexacte sau halucinații. Fondatoarea Alison Darcy recunoaște provocările asociate cu modelele AI generative, deoarece acestea pot interfera cu procesul de gândire al unei persoane în loc să-l faciliteze.
Impactul chatbot-urilor de inteligență artificială asupra sănătății mintale a fost supus unor studii diverse, deși puține au îndeplinit standardele riguroase ale cercetării medicale. O revizuire cuprinzătoare a chatbot-urilor de inteligență artificială a constatat că acestea pot reduce semnificativ simptomele de depresie și distres pe termen scurt. Cu toate acestea, autorii au remarcat lipsa datelor pe termen lung și a evaluărilor cuprinzătoare ale impactului lor general asupra sănătății mintale.
Cu toate acestea, au fost ridicate preocupări privind capacitatea chatbot-urilor de a identifica corect situațiile de urgență și ideile suicidare. În timp ce dezvoltatorii subliniază faptul că aplicațiile lor nu sunt destinate să ofere consiliere de criză sau servicii de prevenire a sinuciderilor, situațiile potențiale de urgență trebuie abordate în mod corespunzător. Oferirea utilizatorilor a informațiilor de contact pentru linii telefonice de criză și resurse este crucială în aceste situații.
Un apel pentru supraveghere reglementară a apărut, cu experți precum Ross Koppel sugerând că FDA ar trebui să joace un rol în reglementarea chatbot-urilor. Stabilirea unor linii directoare și impunerea unei scale mobile în funcție de riscurile potențiale ar putea asigura utilizarea responsabilă a acestor aplicații și le-ar putea împiedica să acopere terapiile dovedite pentru condiții mai grave.
În concluzie, chatbot-urile de inteligență artificială au apărut ca un instrument promițător în domeniul sănătății mintale, oferind suport accesibil și fără stigmă. Deși nu sunt echivalente cu terapia tradițională, ele au potențialul de a asista persoanele cu probleme mentale și emoționale mai puțin severe. Cu toate acestea, lipsa supravegherii reglementare și a dovezilor cuprinzătoare ridică întrebări cu privire la efectele și impactul pe termen lung asupra sănătății mintale. Cu toate acestea, cu dezvoltare și reglementare responsabile, chatbot-urile de inteligență artificială ar putea juca un rol semnificativ în abordarea crizei globale de sănătate mintală.
Întrebări frecvente (FAQ)
The source of the article is from the blog agogs.sk